”Ghetou este un cartier al unui oraș în care locuiește o populație de o anumită rasă, naționalitate sau religie, ca urmare a unei politici de discriminare.”
sursa: Wikipedia
HOLOCAUSTUL ÎN TRANSILVANIA DE NORD
Spre cel de-al doilea arbitraj de la Viena
Instalarea naziştilor la putere în Germania, în ianuarie 1933, a reprezentat o mare turnantă în istoria modernă. Într-o perioadă de timp relativ scurtă după instaurarea regimului totalitar, naziştii au iniţiat schimbări radicale în politica internă şi externă a Germaniei. În plan intern, ei au distrus instituţiile democratice ale Republicii de la Weimar şi au adoptat o serie de măsuri socio-economice menite să instaureze cel de-al treilea Reich, conceput să dureze o mie de ani. În acest scop, ei au decis să acţioneze pentru “purificarea” Germaniei, prin eliminarea tuturor evreilor care trăiau în această ţară – o măsură care a culminat, în cele din urmă, cu distrugerea fizică a evreilor europeni în timpul celui de-al doilea război mondial.
Un obiectiv important de politică externă al regimului nazist l-a reprezentat înlocuirea ordinii mondiale stabilite la sfârşitul primului război mondial de către Aliaţi, prin prevederile Tratatului de la Versailles şi ale Convenţiei Ligii Naţiunilor, cu o ”Nouă Ordine” reflectând principiile naţional-socialismului. Urmărind acest obiectiv, naziştii au încălcat obligaţiile Germaniei prevăzute în diferitele tratate de la sfârşitul primului război mondial. Printre altele, ei au iniţiat un masiv program de reînarmare şi remilitarizare a regiunii Rinului – mişcări agresive încurajate indirect de eşecul democraţiilor occidentale şi al Ligii Naţiunilor de a li se opune eficient, dat fiind că acestea se temeau mai mult de pericolul pe termen lung al bolşevismului decât de ameninţarea imediată reprezentată de cel de-al treilea Reich. De fapt, atitudinea lor de împăciuire mai degrabă a încurajat Germania să îşi urmeze, cu şi mai mare intensitate, politica agresivă de revizuire.
Recensământul din 1910 (unguresc, după limba maternă |
Recensământul din 1930 (românesc, după naţionalitate) |
Recensământul din 1941
(unguresc) |
Maghiară 1 125 732
Româna 926 268
Germană 90 195
Idiş
Rutenă 16 284
Slovacă 12 807
Altele 22 968 |
Maghiari 911 550
Români 1 176 433
Germani 68 694
Evrei 138 885
Alţii 99 585 |
Maghiară 1 347 012
Română 1 066 353
Germană 47 501
Idiş 45 593
Ruteană 20 609
Slovacă 20 908
Romany 24 729
Alţii 4 586 |
Total 2 194 254 |
Total 2 395 147 |
Total 2 577 291 |
C.A. Macartney, October Fifteenth. A History of Modern Hungary, 1929-1945, vol. I, Edinburgh, Edinburgh University Press, 1957, p. 423 |
|
|
Romania/Regat
Pentru majoritatea romanilor, Holocaustul este inca o notiune abstracta despre un genocid terifiant ce s-a petrecut in alta parte („nu pe teritoriul Romaniei”), undeva in Europa de Vest, in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. La momentul construirii acestei pagini web, in 2005, simpla incercare de a aduce intr-o discutie publica subiectul contributiei Romaniei la imaginea generala a Holocaustului creeaza inca frustrare printre oamenii neinstruiti si neinformati din Romania, in ciuda rezultatelor prezentate de catre Comisia Internationala asupra Holocaustului din Romania, condusa de catre laureatul Premiului Nobel, Prof. Elie Wiesel.
Din nefericire, privit la scara diferita, insa nu mai putin importanta, exista inca foarte multi intelectuali si lideri de opinie romani care imbratiseaza atitudini de minimalizare sau chiar negationiste, datorita lipsei de informare, a unei ratiuni eronate si a interpretarilor personale partinitoare.
Urmand o serie de declaratii ce aveau menirea de a crea confuzii, privitoare extinderea Holocaustului si asupra Romaniei, emise in 2003 de catre insusi Guvernul Romaniei si de catre fostul presedinte Ion Iliescu, a fost creata o Comisie Internationala de analizare a datelor existente, aceasta prezentand rezultatele muncii sale in luna septembrie 2004.
In acest context, crearea unei ” Resurse academice pentru studiul Holocaustului din Romania” (RASHR), co-sponsorizate de catre B’nai B’rith International si Conferinta pentru revendicari materiale evreiesti impotriva Germaniei, reprezinta o initiativa venita la momentul oportun, aducand o contributie la eforturile generale ale Romaniei de a se impaca cu propria sa istorie si de a promova cauza rememorarii Holocaustului si a educatiei avand aceasta tematica.
Transnistria
Holocaustul reprezinta persecutia sistematica sprijinita de stat si anihilarea evreilor europeni de catre Germania nazista, precum si de catre aliatii si colaboratorii sai din perioada 1933-1945. Nu numai evreii au fost victime în aceasta perioada. Persecutii si arestari în masa au avut loc si împotriva altor grupuri etnice, ca Sinti si Rroma, împotriva persoanelor cu dizabilitati mentale, oponentilor politici, homosexualilor si altora. Un procent semnificativ al comunitatii evreiesti din România a fost distrus în perioada celui de-al doilea razboi mondial. Deportarea si uciderea sistematica au fost aplicate evreilor din Basarabia, Bucovina si judetul Dorohoi. Transnistria, partea din Ucraina ocupata aflata sub administratie româneasca, a fost folosita ca un imens spatiu pentru uciderea evreilor. Comisia concluzioneaza, împreuna cu marea majoritate a
cercetatorilor de buna credinta ai acestui domeniu, ca autoritatile române poarta responabilitatea principala, atât pentru planificarea cât si pentru aplicarea Holocaustului. Aceasta include deportarea si exterminarea sistematica a majoritatii evreilor din Basarabia si Bucovina, precum si a unor evrei din alte zone ale României, în Transnistria; omorârea în masa a evreilor români si a celor locali în Transnistria; executiile masive ale evreilor din timpul pogromului de la Iasi; discriminarea si degradarea sistematica aplicata tuturor evreilor români în timpul administratiei antonesciene – inclusiv exproprierea bunurilor, concedierea de la locurile de munca, evacuarea fortata din zonele rurale si concentrarea în capitalele de judet si în lagare si utilizarea masiva a barbatilor de origine evreiasca drept mâna de lucru fortata sub aceeasi administratie. Evreii au fost supusi degradarii pentru simplul motiv ca erau evrei, au pierdut protectia statului si au devenit victimele lui. O parte a populatiei Rroma din România a fost de asemenea supusa deportarii si mortii în Transnistria.
HARTA GETOURI EUROPA