Auxiliarul didactic „Moștenirea Evreiască din Sălaj” a fost lansat oficial la Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, într-o zi cu o puternică încărcătură simbolică, la 21 de ani de la deschiderea muzeului din Șimleu Silvaniei. Lucrarea aduce istoria comunităților evreiești din Sălaj mai aproape de profesori și elevi și transformă patrimoniul și memoria locală într-un instrument concret de educație.

Vineri, 11 septembrie 2026, Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord din Șimleu Silvaniei a găzduit lansarea oficială a auxiliarului didactic „Moștenirea Evreiască din Sălaj”, un proiect editorial și educațional construit prin colaborarea profesorilor, istoricilor, cercetătorilor și reprezentanților comunității evreiești.

Locul și momentul lansării au fost alese pentru semnificația lor aparte. Evenimentul s-a desfășurat în fosta sinagogă din Șimleu Silvaniei, astăzi singura sinagogă păstrată în județul Sălaj și sediul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord. Tot în 11 septembrie s-au împlinit 21 de ani de activitate a Muzeului, un spațiu care, de-a lungul a peste două decenii, a devenit un loc al memoriei, educației și dialogului.

Trei simboluri reunite într-o singură zi

Deschiderea evenimentului a pus în lumină trei coordonate simbolice: aniversarea muzeului, apropierea sărbătorii Rosh HaShanah – Anul Nou Evreiesc și alegerea fostei sinagogi ca loc al lansării.

În discursul inaugural a fost evocată și povestea lui Arlene Fried, victimă a atentatelor din 11 septembrie 2001 de la World Trade Center și fiica unor supraviețuitori ai Holocaustului. Povestea familiei sale a devenit un argument pentru însăși misiunea unui muzeu al memoriei: marile tragedii nu trebuie înțelese numai prin cifre, ci prin destinele individuale aflate în spatele acestora.

De 21 de ani, aceasta este una dintre misiunile asumate la Șimleu Silvaniei: „să dăm nume cifrelor, chipuri statisticilor și povești celor pe care istoria i-a redus adesea la numărul victimelor”.

Momentul a fost legat și de mesajul profund al memoriei: cunoașterea trecutului nu este suficientă dacă ea nu generează responsabilitate în prezent. Așa cum s-a subliniat în cadrul lansării, memoria trebuie nu doar să ne învețe ce s-a întâmplat, ci și cum să trăim după ceea ce s-a întâmplat.

Un proiect pornit din nevoia de a aduce istoria locală în sala de clasă

Auxiliarul „Moștenirea Evreiască din Sălaj” nu a apărut întâmplător. Prezentarea susținută de prof. Marius-Mirel Matyas, directorul Casei Corpului Didactic Sălaj, a reconstituit etapele prin care ideea s-a transformat într-o lucrare destinată efectiv profesorilor și elevilor.

Contextul proiectului este legat inclusiv de implementarea Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură 2024–2027, în cadrul căreia Casele Corpului Didactic sunt chemate să dezvolte programe, materiale și ghiduri pentru cadrele didactice, precum și programe de pregătire profesională.

Casa Corpului Didactic Sălaj și Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord și-au propus, în acest context, realizarea unui auxiliar despre istoria evreilor sălăjeni. Un moment important în dezvoltarea proiectului a fost Simpozionul Județean „Moștenirea evreiască din Sălaj”, organizat la 27 ianuarie 2025, de Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Proiectul a reunit Casa Corpului Didactic Sălaj, Inspectoratul Școlar Județean Sălaj, Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, Comunitatea Evreilor Zalău-Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

O lucrare construită în echipă

Unul dintre punctele forte ale proiectului îl reprezintă caracterul său colaborativ. Grupul de lucru a reunit profesorii: Mirel Matyas, Claudiu Anton, Laura Chiș, Alina Guler, Ștefan Mitrașca, Paul Petrean, Alexandra Preda și Ciprian Rad, alături de drd. Cristina Chaya Has, din partea Comunității Evreilor Sălaj, Daniel Stejeran, directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, și cunoscutul arheolog culinar Mircea Groza.

Întâlnirile de lucru, documentarea, selectarea informațiilor, structurarea materialului și transformarea informației istorice într-un conținut accesibil elevilor au făcut din auxiliar mai mult decât o simplă publicație.

Lucrarea a apărut la Editura „Caiete Silvane” / Editura „Școala Noastră”, iar tipărirea sa a beneficiat de sprijinul financiar al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, instituție căreia i-au fost adresate mulțumiri în cadrul evenimentului pentru susținerea constantă a proiectelor dedicate patrimoniului și memoriei locale.

De la originile evreilor până la moștenitorii comunităților de astăzi

Structura auxiliarului urmărește un parcurs amplu, construit în șapte capitole, care permite cititorului să treacă de la contextul general la istoria particulară a comunităților din Sălaj.

Primele capitole abordează originile evreilor și istoria evreilor în Transilvania, pentru ca apoi centrul de greutate să se deplaseze spre evreii din Sălaj.

Urmează capitolele dedicate deportării evreilor, revenirii supraviețuitorilor – sugestiv intitulată „Din nou acasă?” – și emigrării, iar ultimul capitol, „Moștenitorii”, aduce povestea până în contemporaneitate.

Această structură permite înțelegerea Holocaustului nu ca un episod desprins din istorie, ci în contextul unei comunități care a existat, a construit, a muncit, și-a practicat religia și tradițiile, a contribuit la dezvoltarea localităților sălăjene, a fost persecutată și deportată, iar după război a încercat să își reconstruiască existența.

„Nu ne-am dorit doar o carte”

Mesajul central al lansării a fost tocmai dimensiunea educațională a proiectului.

„Nu ne-am dorit doar o carte. Ne-am dorit un instrument de lucru.”

Un material pe care profesorul să îl poată duce în sala de clasă, pe care elevul să îl poată descoperi și prin intermediul căruia istoria comunităților evreiești din Sălaj să devină parte integrantă din cunoașterea istoriei locale.

Auxiliarul este conceput astfel încât informația istorică să fie însoțită de instrumente care stimulează lectura critică, analiza și interacțiunea elevului cu sursele și evenimentele prezentate.

Această dimensiune a fost remarcată și de prof. univ. dr. Alexandru Florian, director general al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care a transmis o apreciere oficială asupra lucrării.

În mesajul său, Alexandru Florian consideră auxiliarul o inițiativă binevenită, capabilă să completeze cunoașterea istoriei recente a României prin secvențe relevante de istorie locală. Contextualizarea evenimentelor îi ajută pe elevi să înțeleagă și să interiorizeze mai bine procesele istorice, în timp ce documentarea, spiritul critic și asumarea trecutului contribuie la formarea unei culturi civice democratice.

În același timp, directorul Institutului „Elie Wiesel” subliniază caracterul interactiv al lucrării și diversitatea tematică, de la viața comunitară și religioasă la tradiții, discriminare, Holocaust și perioada postbelică.

Mesajul său se încheie printr-o idee care sintetizează, în fond, și rostul întregului proiect: „Numai printr-un dialog asumat, bazat pe rațiune și empatie, între profesor și elev, istoria Holocaustului poate contribui la consolidarea conștiinței civice democrate.”

21 de ani de memorie și educație la Șimleu Silvaniei

Lansarea auxiliarului a fost și un moment de bilanț pentru Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord.

În cei 21 de ani de activitate, instituția a dezvoltat proiecte locale, regionale, naționale și internaționale, a organizat seminarii de formare a cadrelor didactice în problematica Holocaustului, a inițiat și susținut primul concurs național dedicat Istoriei Holocaustului și a participat la proiecte și parteneriate educaționale internaționale. Muzeul a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea platformei educaționale digitale „Eternal Echoes”, iar printre proiectele recente se numără realizarea ghidului audio al expoziției.

Toate aceste inițiative au avut un numitor comun: transformarea memoriei într-o resursă pentru educație.

La eveniment au luat cuvântul reprezentanți ai instituțiilor implicate și partenere, între care Daniel Săuca, manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și director al Editurii Caiete Silvane, Alex Hecht, președintele și fondatorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, și prof. Marius-Mirel Matyas, directorul Casei Corpului Didactic Sălaj, care a prezentat etapele elaborării auxiliarului, cât și autorii acestui auxiliar.

Un loc aparte în cadrul evenimentului l-a avut Alex Hecht, a cărui implicare în existența și dezvoltarea Muzeului a fost evocată ca parte a celor 21 de ani de continuitate instituțională și de asumare a misiunii de transmitere a memoriei Holocaustului către generațiile următoare.

Patrimoniul evreiesc este parte a istoriei noastre comune

Dincolo de lansarea unei publicații, întâlnirea de la Șimleu Silvaniei a transmis un mesaj mai larg: istoria evreilor din Sălaj nu este doar istoria unei comunități, ci parte a istoriei comune a județului și a Transilvaniei.

Sinagogile, cimitirele, casele, documentele, fotografiile și mărturiile rămase în urma comunităților evreiești nu trebuie privite ca urmele unei istorii străine, ci ca parte integrantă a patrimoniului cultural sălăjean.

De aceea, educația devine una dintre cele mai importante forme prin care această moștenire poate fi păstrată.

Profesorul care folosește auxiliarul la clasă și elevul care descoperă prin el povestea unei familii, a unei sinagogi sau a unei comunități locale continuă, într-un alt mod, misiunea începută în urmă cu 21 de ani în fosta sinagogă din Șimleu Silvaniei.

Iar imaginea poate cea mai puternică a zilei de 11 septembrie 2026 rămâne tocmai aceasta: într-o sinagogă care a supraviețuit unei comunități aproape dispărute, profesori, istorici, reprezentanți ai instituțiilor și ai comunității s-au întâlnit pentru a lansa o carte destinată generațiilor care vin.

Dacă în urmă cu 21 de ani porțile sinagogii au fost redeschise pentru a păstra memoria celor care nu s-au mai întors, prin „Moștenirea Evreiască din Sălaj” această memorie face un nou pas: pleacă din muzeu spre școală și, prin școală, spre generațiile viitoare.

Shanah Tovah Umetukah! Un an bun, dulce și cu pace!