Scurtă istorie a evreilor din Zalău în perioada interbelică

            În anul 1919 populaţia evreiască a judeţului Sălaj era în număr de 8.951 locuitori, ceea ce însemna un procent de 3,8% din totalul populaţiei judeţului.[i] De reţinut este faptul că oraşul Carei, care în perioada interbelică a fost integrat judeţului Sălaj, găzduia un număr de 2.571 evrei, un procent destul de ridicat având în vedere că la Şimleu Silvaniei erau 1.580 evrei, iar la Zalău circa 553 evrei. 

            În anul 1923, comunitatea evreiască face un apel  către Primăria Municipiului Zalău prin care se plânge de creşterea nemotivată a gabellei (taxa percepută pentru sacrificarea rituală a animalelor)  de la 1 leu la 2 lei pentru carnea caşer (termen ebraic care desemnează alimentele considerate potrivite pentru consum, conform legilor alimentare biblice şi rabinice) şi pe găini. În acest apel comunitatea mai face o cerere pentru  eradicarea acestei taxe argumentând prin faptul că membrii comunității sunt şi ei oameni nevoiaşi şi doresc să trăiască şi ei mai uşor. Primarul orașului Zalău va da curs acestei reclamaţii şi anulează hotărârea comunității referitoare la mărirea taxelor gabellei, ea rămânând neschimbată. Preşedintele comunităţii va face un nou apel cerând respectarea hotărârilor luate de comunitate[ii], dar petiţia va rămâne nesoluţionată.

Sionism la Zalău în perioada interbelică

La Zalău mişcarea sionistă avea o Uniune a tinerilor numită Barissia. Organizaţiile sioniste din Sălaj s-au ocupat şi cu adunarea de fonduri pentru reconstrucția unui cămin în Plestina. Astfel se menţionează în dosarul 4370/1928[iii] (Fd. Prefectura Judeţului Sălaj) că Ministerul Sănătăţii  Publice prin ordinul 11973/1928 comunică comunităților evreiești din Sălaj că a autorizat strângerea sumelor necesare în scopul reclădirii unui cămin în Palestina cu ajutorul Consiliului Superior al organizaţiilor sioniste din România prin fondul Keren ha Yemet.[iv]

[i]     Minorităţile naţionale din România 1918-1925, Bucureşti, 1995, p. 1984.

[ii]     Ibidem, f. 8.

[iii]    Arhivele Statului Sălaj, Dosar nr. 4370/1928, Fd. Prefectura judeţului Sălaj, f. 1-10.

[iv]    Ibidem, lc.cit.

Portrete de evrei din Zalău

ÎNAINTE DE HOLOCAUST

Ychak Ignac Albert Elbert, Zilah, Romania (1882-1944)

Margareta Shtern, Zilah, Romania (1903-1944)

Lazar Simon Shimon, Zilah, Romania

Frida Ilovits, Zalau, Romania

Enanuel Karl, Zilah, Romania (1896-1944)

Bella Greenfeld, Zalau, Romania (1883-1943)

Bela Blau, Zilah, Romania (1895-1944)

Sursa foto: Yad VaShem, Ierusalim.

Brief history of the Jews from Zalău in the interwar period

            In 1919, the Jewish population of Sălaj County was 8,951 inhabitants, which meant a percentage of 3.8% of the total population of the county.[i] It should be noted that the city of Carei, which in the interwar period was integrated into Sălaj County, hosted a number of 2,571 Jews, a fairly high percentage considering that in Şimleu Silvaniei there were 1,580 Jews, and in Zalău about 553 Jews .

            In 1923, the Jeiwsh community  appeals to City Hall Zalau which complains of increased unjustifiably Gabella (fee for ritual slaughter of animals) from 1 lei to 2 lei for  kosher meat and chickens. In this appeal, the community also makes a request for the eradication of this tax, arguing that the members of the community are also people in need and want to live more easily. The mayor of Zalău will grant this complain  and the decision of the community regarding the increase of gabelle taxe remained unchanged. The president of the community will make a new appeal demanding the observance of the decisions taken by the community[ii], but the petition will remain unsolved.

Zionism in Zalău in the interwar period

In Zalău, the Zionist movement had a Youth Union called Barissia. Zionist organizations in Sălaj also raised funds for the reconstruction of a home in Plestina. This is mentioned in file 4370/1928[iii] (Fd. Sălaj County Prefecture) that the Ministry of Public Health by order 11973/1928 communicates to the Jewish communities in Sălaj that it authorized the collection of the necessary sums for the purpose of rebuilding a home in Palestine with the help of the Superior Council of Zionist organizations in Romania through the Keren ha fund Yemet . [Iv]

[i] National minorities in Romania 1918-1925 , Bucharest, 1995, p. 1984.

[ii] Ibidem, pp. 8.

[iii] Sălaj State Archives, File no. 4370/1928 , Fd. Sălaj County Prefecture, pp. 1-10

[iv] Ibidem, lc.cit.