Publicarea de catre guvernul Goga Cuza (1937, decembrie-1938 februarie) a decretului-lege privind revizuirea cetateniei, procedeu la care a fost supusa numai populatia evreiasca. peste 200 000 de persoane de origine evreiasca si-au pierdut cetatenia romana.

Sistemul muncii militarizate fortate (munkaszolgálat) introdus de maghiari. În timpul primilor doi ani de aplicare a acestei masuri, recrutii evrei de vârsta militara, chiar daca au fost supusi multor masuri discriminatorii, s-au descurcat relativ bine.

Pogrom antievreiesc la Dorohoi organizat si executat de unitati militare in retragere din teritoriile intrate in componenta Uniunii Sovietice. S-a soldat cu 50 de morti.

Ungaria primea o suprafata de 43. 591 km patrati, cu aproximativ 2,5 milioane locuitori. Aceasta suprafata includea jumatatea de nord a Transilvaniei, cuprinzând judetele Salaj, Bistrita-Nasaud, Ciuc si Somes, cea mai mare parte a judetelor Bihor, Trei Scaune, Mures-Turda si parti din judetul Cluj.1 Deasemenea, concesiunile teritoriale dadeau Ungariei dreptul de a restabili în granitele lor de dinainte de primul razboi mondial judetele Maramures, Satu Mare si Ugocsa.

Publicarea decretului regal privind investirea generalului Ion Antonescu cu depline puteri pentru conducerea statului roman.

Pogromul din Bucuresti in zilele rebeliunii legionare. Au fost ucisi peste 120 de evrei. s-au profanat pincipalele lacasuri de cult: Tempulu Coral, Sinagoga Mare, Unirea Sfanta, Marele Templu al evreilor sefarzi. Au fost devastate sute de locuinte si magazine evreiesti.

Sistemul muncii militarizate fortate (munkaszolgálat) a capatat un caracter punitiv. Muncitorii evrei erau obligati sa munceasca în propriile lor haine civile: ei erau dotati cu o cascheta militara fara însemne si, în locul armelor, cu lopeti si târnacoape. Pentru identificare, evreii trebuiau sa poarte o banderola galbena; convertitii si crestinii identificati ca evrei potrivit legilor rasiale purtau o banderola alba.

Generalul Ion Antonescu ordona armatei romane trecerea Prutului. Romania intra in razboiul antisovietic alaturi de Germania nazista. Se instaureaza un regim de teroare antievreiasca.

Desfasurarea pogromului din Iasi prin impuscarea evreilor in incinta chesturii politiei si asfixierea in masa in „trenurile mortii”.

Trupele germane si romane intra in Chisinau. Au fost ucisi circa 10 000 de evrei.

Peste 25 000 de evrei din Basarabia au fost aruncati peste Nistru, in Ucraina.

Incepe returnarea de catre nemti a miilor de evrei basarabeni aruncati de catre autoritatile antonesciene dincolo de Nistru. Mii de evrei au fost ucisi.

Se emite ordinul guvernamental privind obligativitatea de a purta semnul distincitv de catre evrei

Infiintarea lagarelor la Secureni, Edinet si in alte localitati din Basarabia pentru everii returnati de nemti de pe teritoriul Transnistriei.

Ordinul circular emis de cabinetul ministrului de interne prin care se face cunoscut prefectilor de judete ca evreii sunt obligati a purta ca semn distinctiv o stea cu sase colturi, cusuta pe haina, in partea stanga a pieptului.

Reincep deportarile in Transnistria. Porneste la drum primul lot al evreilor basarabeni din lagarul Vertujeni.

Se ordona infiintarea ghetoului din Cernauti si deportarea tuturor evreilor care se mai afla pe teritoruil Bucovinei de Nord.

Incepe deportarea evreilor din ghetoul din Cernauti

Sare in aer cladirea comandamentului militar din Odessa (fostul sediu al NKVD). Au murit 61 de persoane din comandamentul militar romanesc.

Primul convoi de deportati din orasul si judetul Dorohoi este imbarcat in vagoane pentru animale si trimis spre Transnistria.

Sub conducerea prefectului judetului Golta, lt. col. Isopescu Modest, incepe masacrarea evreilor din ghetoul Bogdanovca (Transnistria). Au fost ucise in jur de 48 000 de persoane, evrei basarabeni si localnici.

Scufundarea vasului Struma in apele Marii Negre. Au pierit peste 700 de evrei.

Asasinarea evreilor din lagarele de la Domanovca si Acmecetca – Transnistria.

Sunt deportati 450 de evrei din Dorohoi.

Presedentia Consiliului de Ministri ordona Ministerului Afacerilor Interne sa treaca la deportarea in Transnistria a tuturor evreilor suspectati ca luptatori sau simpatizanti comunisti.

Aparitia in Bukarester Tageblatt organul de presa al Ambasadei germane din Bucuresti, a articolului „Rumanien wird Judenrein” (Romania va fi curatata de evrei).

Populatia evreiasca a aflat, astfel, ca deportarea ei in lagarele naziste de exterminare este in plina pregatire

Deportarea unui lot de peste 1 500 de evrei din Vechiul Regat si sudul Transilvaniei in Transnistria.

Din ordinul marelui stat major, sunt ridicati si inchisi intr-o scoala evreiasca din Bucuresti 148 evrei, impreuna cu familiile lor, pentru deportarea in Transnistria.

Memoriul adresat de dr. W. Filderman Guvernului, in care cere sa nu se dea curs insistentelor Germaniei naziste de a deporta evreii din Romania in lagarele naziste de exterminare.

Are loc o sedinta a conducatorilor Centralei Evreilor din Romania la care participa dr. W. Filderman. Se comunica propunerea Guvernului privind posibilitatea emigrarii celor aproximativ 75.000 de evrei supravietuitori in Transnistria in schimbul unei taxe de cateva zice de miliarde lei. Dr. Filderman cere inainte de orice discutarea repatrierii deportatilor.

Deplasarea primei delegatii evreiesti in Transnistria pentru organizarea operei de asistenta a deportatilor.

Solutia Finala – Ocuparea Ungariei a avut la baza, într-o mare masura, considerente militare germane. Hitler era decis sa împiedice Ungaria sa iasa din Axa – un obiectiv pe care maghiarii îl urmareau dupa înfrângerea zdrobitoare a Armatei a II-a maghiare la Voronej, în ianuarie 1943, si, mai ales, dupa iesirea încununata de succes a Italiei din alianta, în vara aceluiasi an.

Maresalul Antonescu ordona ca evreii sa fie supusi unei contributii exeptionale de 4 miliarde lei. Termenul de plata este de o luna de zile. Cei ce nu vor plati vor fi sanctionati.

Conducatorul statului ordona deportarea in Transnistria a lui Filderman, considerand tonul Memoriului o dovada de impertinenta.

Centrala Evreilor din Romania formuleaza o cerere de repatriere din Transnistria a diferielor categorii de evrei.

Se ordona repatrierea din Transnistria a deportatilor, originari din Dorohoi.

 S-a ordonat repatrierea din Transnistria a orfanilor de ambii parinti, pana la varsta de 15 ani.

În ciuda numarului mare de victime si de masuri discriminatorii, totusi grosul evreilor din Transilvania de Nord, ca si aceia din Ungaria în general, traiau într-o relativa siguranta fizica, fiind convinsi ca vor continua sa se bucure de protectia guvernului conservator-aristocratic. Aceasta convingere a fost complet rasturnata dupa ocuparea Ungariei de catre Germania.

La Budapesta, Eichmann luand primul contact cu consiliul evreiesc, declara: „germanii doresc ca evreii sa aiba o comportare disciplinata. Numai pentru faptul ca cineva este evreu nu i se va intampla nimic.”

Consiliul de Ministri maghiar aproba 69 de ordine guvernamentale antievreiesti, care marcheaza inceperea deposedarii tuturor evreilor (inclusiv a celor din Transilvania de Nord) de drepturi cetatenesti, separarea si izolarea lor de restul populatiei.

Vasul „Belacita” pleaca din portul Constanta sprea Palestina, cu 120 orfani reveniti din Transnistria si 30 de supraveghetori.

Detaliile actiunii antievreiesti, ca si unele aspecte ale procesului de deportare, au fost puse la punct la 4 aprilie, în cadrul unei întâlniri germano-maghiare care a avut loc la Ministerul de Interne sub conducerea lui László Baky, subsecretar de stat la Ministerul de Interne. Printre participanti s-a aflat locotenent-colonelul László Ferenczy, ofiterul de jandarmi responsabil cu ghetoizarea si deportarea evreilor.

Prima conferinta s-a tinut la Satu Mare, la 6 aprilie 1944, si a fost dedicata operatiunilor de dezevreizare în judetele din Districtul Jandarmeresc IX, si anume Bistrita-Nasaud, Bihor, Cluj, Satu Mare, Salaj si Somes. Cea de-a doua conferinta s-a desfasurat doua zile mai târziu la Târgu Mures si a avut ca subiect concentrarea evreilor din asa-numitul Tinut Secuiesc, judetele din Districtul Jandarmeresc X: Ciuc, Trei Scaune, Mures-Turda si Odorheiu.

La 12 aprilie, Consiliul de Ministri, ex post facto, a declarat Rutenia Carpatica si Transilvania de Nord – primele doua zone selectate pentru dezevreizare.

Se declanseaza actiunea de strangere in ghetouri a evreilor din Transilvania de Nord. Ghetoizarea celor aproape 160.000 de evrei din Transilvania de Nord a început la 3 mai, ora 17. Adunarea evreilor s-a facut potrivit prevederilor Decretului nr. 6163/1944, asa cum au fost detaliate de instructiunile orale date de László Endre si de asociatii sai.

Conferinta de la Munkács, din 8-9 mai, la care au participat oficiali de rang înalt din administratie, politie si jandarmerie din diferitele judete si resedinte de judet. Evreii din Transilvania de Nord si cei din Rutenia Carpatica si din nord-estul Ungariei urmau sa fie primii deportati, între 15 mai si 11 iunie.

Incepe deportarea evreilor din Transilvania de Nord in lagarele naziste de exterminare. Actiunea se incheie la 7 iunie.

Pleaca spre Palestina din portul Constanta vasul „Kasbek”, cu 700 emigranti.

Rasturnarea regimului antonescian. Romania intoarce armele impotriva Germaniei naziste.

Pogromul de la Sarrmas organizat si executat de trupele maghiare care au ocupat vremelnic localitatea.

Tribunalele poporului au fost organizate si au functionat potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 312 al Ministerului Justitiei, din 21 aprilie 1945.