TÂRGU MUREȘ

Ghetoul din Târgu Mureş a fost stabilit într-o cărămidărie dezafectată de pe strada Koronkai, pe o suprafaţă de aproximativ 25.000 de metri pătraţi. El se compunea dintr-o clădire mare, cu acoperişul găurit şi podea de ciment; deoarece nu mai era folosită de câţiva ani, aceasta era extrem de insalubră. Populaţia ghetoului se ridica la 7.380 de evrei, dintre care aproximativ 5.500 proveneau chiar din oraş, iar ceilalţi din comunităţile câtorva districte, ca Band, Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure şi Sovata. Printre ei se aflau 276 de evrei din Sfântu Gheorghe şi evreii din Bezidu Nou, descendenţi ai secuilor care se convertiseră la iudaism la începuturile existenţei Principatului Transilvaniei. S-a afirmat că acestor evrei li s-a dat şansa de a scăpa de ghetoizare dacă se declarau maghiari creştini dar, potrivit unor surse, au refuzat. Aproximativ 2.400 de evrei din cei 7.380 prezenţi în cărămidărie, cel mai mare ghetou din zonă, şi-au găsit adăpost în clădirile care serviseră la uscarea cărămizilor; ceilalţi au trebuit să se descurce sub cerul liber. Comandantul ghetoului a fost şeful poliţiei, Géza Bedö; adjunctul său era Dezsö Liptai. Consiliul Evreiesc, care a făcut tot ce a putut ca să uşureze suferinţa evreilor, îi includea pe Samu Ábrahám, Mayer Csengeri, Mór Darvas, Ernö Goldstein, József Helmer, Dezsö Léderer, Jenö Schwimmer, Ernö Singer şi Manón Szofer.

Condiţiile din acest ghetou erau la fel de mizerabile ca peste tot; aprovizionarea cu apă constituind o problemă deosebită. Dr. Ádám Horváth, responsabilul cu sănătatea al oraşului, şi adjunctul său, dr. Mátyás Talos, au fost principalii responsabili pentru dezastrul serviciilor sanitare şi de sănătate din ghetou.

Evreii din Târgul Mureş au fost concentraţi sub comanda generală a primarului Ferenc Májay, care a participat la conferinţa convocată de László Endre. De fapt, Májay a procedat la implementarea instrucţiunilor lui Endre chiar la o zi după conferinţă, când a dispus ca principala sinagogă din oraş să fie transformată în spital improvizat. Unităţile de jandarmerie şi poliţie care au fost direct implicate în procesul de ghetoizare se aflau sub comanda directă a colonelului János Papp, şeful Directoratului Jandarmeriei din cele patru judeţe ale Ţării Secuilor; colonelului János Zalantai, comandantul legiunii de jandarmi din judeţul Mureş-Turda; şi a lui Géza Bedö. Un rol de conducător au avut şi colonelul Géza Körmendi, comandantul unităţilor de honvezi din oraş şi judeţ, şi generalul István Kozma, şeful aşa-numitei Gărzi de Frontieră Secuieşti (Székely Határör), organizaţie paramilitară. Participarea la operaţiuni a comandanţilor honvezilor (forţele armate maghiare) a avut un caracter de excepţie, deoarece unităţile armatei regulate nu au fost, în mod normal, implicate în procesul de ghetoizare. Kozma a declarat că s-a implicat la cererea personală a lui László Endre. Maiorul Schröder, reprezentantul local al Gestapo, a oferit asistenţa tehnică necesară pentru operaţiunea antievreiască.

Cu toată brutalitatea şi eficienţa autorităţilor militar-administrative locale, Paksy-Kiss a găsit nesatisfăcătoare implicarea lor în această operaţiune şi a trimis, pentru a le asista, o unitate specială de jandarmi. Concentrarea evreilor s-a făcut cu ajutorul aripii locale a organizaţiei paramilitare de tineret Levente.

Colaboratorii apropiaţi ai lui Májay la iniţierea şi administrarea măsurilor antievreieşti în Târgu Mureş au fost Ferenc Henner, şeful notarilor de la primărie, şi Ernö Jávor, notar-şef la prefectură. În judeţul Mureş-Turda, concentrarea s-a făcut sub conducerea lui Andor Joós şi Zsigmond Marton, prefectul şi, respectiv, adjunctul prefectului. În judeţul Odorhei şi în oraşul Sfântu Gheorghe, reşedinţa judeţului, ghetoizarea s-a făcut sub supravegherea generală a prefectului Dezsö Gálfy. Comanda directă în judeţ a fost exercitată de adjunctul de prefect István Bonda şi de către locotenent-colonelul László Kiss, comandantul jandarmeriei din judeţ. În oraşul Sfântu Gheorghe, adunarea evreilor a fost condusă de maiorul Ferenc Filó şi de şeful poliţiei, János Zsigmond.

Ca şi alte ghetouri, cel din Târgu Mureş avea o “comisie de cercetare”, a cărei funcţie era să evalueze petiţiile adresate de evrei, inclusiv cererile pentru statutul de exceptat. Comisia, a cărei atitudine faţă de evrei a fost extrem de negativă, era formată din Májay, Bedö şi colonelul de jandarmi Loránt Bocskor. Şi în Târgu Mureş exista o “monetărie”, aflată într-o mică clădire din interiorul ghetoului. Printre torţionarii care au participat la obţinerea bunurilor de valoare de la evrei au fost Ferenc Sallós, căpitanii Konya şi Pintér, din partea jandarmeriei.

Primul transport a fost trimis către Auschwitz la 27 mai 1944. La 8 iunie, când pleca al treilea transport, 7.549 de evrei fuseseră evacuaţi din acest ghetou local.

Instagram