ŞIMLEU SILVANIEI

ŞIMLEU SILVANIEI

Ghetoizarea evreilor din judeţul Sălaj s-a făcut sub comanda şi supravegherea oficialilor care au participat la conferinţa de la Satu Mare din 26 aprilie: András Gazda, adjunctul prefectului judeţului; János Sréter, primarul Zalăului; József Udvari, primarul Şimleului Silvaniei; locotenent-colonel György Mariska, comandantul unităţii de jandarmi a judeţului; Ferenc Elekes, şeful poliţiei din Zalău; István Pethes, şeful poliţiei din Şimleul Silvaniei. Baronul János Jósika, prefectul judeţului Zalău, a demisionat imediat ce a fost informat de András Gazda despre deciziile luate la conferinţa din 26 aprilie. El a fost unul dintre puţinii oficiali unguri care au îndrăznit să ia o poziţie publică împotriva acţiunilor antievreieşti, considerându-le atât imorale, cât şi ilegale. Succesorul său, László Szlávi, un împuternicit al guvernului Sztójay, nu a avut asemenea scrupule şi a cooperat deplin la implementarea măsurilor antievreieşti.

La scurtă vreme după reîntoarcerea de la Satu Mare, s-au organizat consultări la biroul prefectului cu Béla Sámi, responsabilul şef al judeţului, doctorii Suchi şi Ferenc Molnár, şefii sectorului de sănătate din judeţul Sălaj şi, respectiv, din Şimleu Silvaniei, László Krasznai, conducătorul districtului Şimleu Silvaniei, şi István Kemecsey de la departamentul serviciilor tehnice din Şimleul Silvaniei, cu scopul de a se stabili o locaţie pentru ghetou.

Adunarea evreilor din Şimleu Silvaniei s-a făcut sub comanda directă a lui István Pethes; în Zalău, sub conducerea lui Ferenc Elekes, iar în alte părţi ale judeţului sub direcţia lui András Gazda şi sub conducerea nemijlocită a locotenent-colonelului György Mariska. Printre comunităţile mai mari care au fost afectate s-au aflat cele din Tăşnad şi Crasna.

Evreii din judeţul Sălaj au fost concentraţi în cărămidăria Klein din Cehei, într-o zonă mlăştinoasă şi noroioasă, la aproximativ trei mile distanţă de Şimleu Silvaniei. La momentul de vârf, ghetoul adăpostea aproape 8.500 de evrei.26 Printre aceştia se aflau evreii din comunităţile din districtele Crasna, Cehu Silvaniei, Jibou, Şimleu Silvaniei, Supuru de Jos, Tăşnad şi Zalău.27 Deoarece adăposturile construite din cărămizi erau în număr limitat, mulţi locuitori ai ghetoului erau obligaţi să trăiască sub cerul liber. Ghetoul era păzit de o unitate specială de jandarmi de la Budapesta şi era condus de Krasznai, unul dintre cei mai cruzi comandanţi de ghetou din Ungaria.

Drept rezultat al torturilor, hranei necorespunzătoare şi aprovizionării total inadecvate cu apă a ghetoului, evreii din judeţul Sălaj au ajuns la Auschwitz într-o stare foarte proastă, ceea ce a făcut ca un procent neobişnuit de mare să fie selectaţi pentru gazare imediat după sosirea în lagăr. Deportările de la Cehei au avut loc între 31 mai şi 6 iunie, în trei transporturi.

Instagram