Rabini la Șimleu Silvaniei

            Primul rabin al comunității evreilor din Șimleu Silvaniei a fost Benjamin HaCohen Hartman din 1850 până în 1860 la moartea sa. Conducerea comunității a fost preluată de rabinul Chaim Meir Ze’ev care din păcate a murit la vârsta de 32 de ani.[1] După moartea sa poziția de rabin a rămas vacantă pentru mulți ani din cauza neînțelegerilor dintre membrii comunității. În 1870 a fost uns ca rabin al comunității evreiești de sub Măgură rabinul Mordechai Ben Zvi Hirsch Horowitz. Și succesiunea acestuia a fost relativ scurtă până în 1879 după care se mută la Viena unde își petrece ultimii ani din viață. Cere să fie înmormântat la Șimleu Silvaniei, iar dorința i-a fost îndeplinită. Activitatea sa rabinică s-a evidențiat prin conceperea unei responsa[2] pe care însă nu a mai reușit să o publice în timpul vieții. După numai un an și jumătate comunitate șimleuană și-a ales cel de-al patrulea rabin, în persoana lui Mozes Chaim. Rabinul Chaim a învățat la câteva Ieșivoturi faimoase și s-a remarcat prin talentul lui de orator și predicator.

            Următorul rabin, în persoana lui Shlomo Zaltman Ehrenreich s-a ocupat de reforma religioasă. Prin modificarea comandamentelor a întărit viața religioasă evreiască. De asemenea s-a preocupat de supravegherea procesului de kașrut[3] și tăiere rituală. Și-a impus cu strictețe propria opinie, în ciuda controverselor avute cu diverși tăietori rituali ( ebr. שוחט – șohet) sau proprietari de măcelării. Rabinul Zaltman a fost extrem de strict și în ceea ce privește puritatea familiei și a ritualului de purificare. A făcut tot posibilul ca mikve[4] să corespundă din punct de vedere religios. Prin întreaga sa activitate rabinul s-a afirmat ca o fire puternică, un lider desăvârșit, iubit de întreaga comunitate religioasă. În scurt timp i s-a dus vestea de mare învățat  devenind un erudit al învățăturii Torei[5]. Inclusiv marii rabini din Polonia îl considerau ca un Mare Gaon[6] al Torei și-l prețuiau cu mult respect. 

            Deși Rabinul Zaltman s-a opus vehement curentului sionist, el a prețuit tărâmul lui Israel și a vizitat aceste locuri în două rânduri, în 1930 și în 1935. De fiecare dată s-a întors la comunitatea lui iubită din Șimleu Silvaniei, cu toate că i s-a oferit poziția de Mare Rabin al tribunalului rabinic din Vilna (Vilnius – Lituania). În concluzie, contribuția Gaonului de Șimleu a fost esențială pentru dezvoltarea comunității din toate punctele de vedere. Rabinul Shlomo Zaltman Ehrenreich a fost deportat în 1944 împreună cu toată comunitatea evreiască din Șimleu Silvaniei în lagărele de exterminare naziste unde și-a pierdut viața.

[1]        Giládi Dávid,  Memorial Book of Sălaj, Tel-Aviv, 1989, p.70

[2]        Acest termen latin – sing. Responsum – desemnează răspunsurile scrise privind problemele legii și erudiției iudaice, formulate de experții Talmudului la întrebările puse de colegi, laici, sau de comunități.  cf. . Dicționar Enciclopedic de Iudaism, p 671

[3]        Termenul de kașer înseamnă adecvat și desemnează alimentele considerate adecvate, sau potrivite pentru consum, conform legilor alimentare biblice și rabinice. (cf. . Dicționar Enciclopedic de Iudaism, p 143)

[4]        Baia rituală. Alături de sinagogă și de casa de studiu, este una din intituțiile de bază ale vieții comnitare evreiești. Mikve este prima oară menționată în Pentateuh ca prima formă de purificare a persoanelor și uneltelor. (cf. Dicționar Enciclopedic de Iudaism, p 519)

[5]        Cuvântul Tora derivă din rădăcina ebraică irh (a preda) și se poate traduce prin învățătură sau instruire. Tora se referă la cele cinci Cărți ale lui Moise – Vechiul testament sau Pentateuh. (cf. Dicționar Enciclopedic de Iudaism, p.816-818)

[6]        Titlu onorific purtat de președinții academiilor babiloniene. Funcția conferea putere și o autoritate superioare celor de care beneficiau președinții de academii ai epocii talmudice. (cf. Dicționar Enciclopedic de Iudaism, p 269).

drd. Daniel Stejeran

Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca,

Facultatea de Istorie și Filosofie,

Școala doctorală: Istorie.Civilizație.Cultură.

Proiecție de film documentar

„23 AUGUST 1944/2019”

Cu: Iudith Ardeleanu, Ioseph Cotnăreanu, Lippa Baroti Segal, Pompiliu Sterian
Un film de: Andra Tarara, David Schwartz, Roland Ibold
Consultant istoric: Mihai Burcea
Mixaj sunet: Mara Mărăcinescu

„75 de ani de la 23 august 1944 – perspective marginale” C.N.I.P.T. Șimleu Silvaniei, Joi 7 Noiembrie, începând cu ora 14,00. – Intrarea liberă!

În ziua de 23 august 1944, mareșalul Ion Antonescu și prim-ministrul Mihai Antonescu sunt arestați, România iese din alianța cu Germania nazistă și întoarce armele – continuă războiul de partea coaliției Marea Britanie – U.R.S.S. – Statele Unite. Evenimentul marchează sfârșitul regimului fascist în România.
În 2009, un colectiv artistic multidisciplinar a inițiat „Vârsta4” – program de artă comunitară la „Moses Rosen” – căminul pentru persoane vârstnice al comunității evreiești din București. În cadrul unuia dintre primele ateliere, persoanele rezidente au desenat o hartă a zilelor importante din viața lor. Cele mai multe persoane au nominalizat 23 august 1944 ca evenimentul care le-a marcat decisiv existența.
În cursul anului 2019, la 75 de ani de la 23 august 1944 și la 10 ani de la începutul programului „Vârsta4”, i-am provocat din nou pe rezidenți să discutăm despre semnificația acestui eveniment istoric. De-a lungul a 8 luni, în cadrul unor discuții individuale și de grup, rezidentele și rezidenții rememorează, povestesc, dezbat, se emoționează și se ceartă pe marginea evenimentelor din jurul zilei de 23 august 1944.

Evenimentul face parte din proiectul „75 de ani de la 23 august 1944 – perspective marginale”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național*.
Parteneri: Căminul „Amalia și șef rabin dr. Moses Rosen”, Muzeul Național al Țăranului Român, U.N.A.T.C. „I.L. Caragiale”, S.N.S.P.A. București, Universitatea Babeș Bolyai – F.S.A.S., Universitatea de Arte „George Enescu”, Facultatea de Litere și Arte – Universitatea „Lucian Blaga”, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, Asociația Română pentru Istorie Socială, Asociața „Constantin Hamangiu”.
*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Proiecția va fi urmată de discuții cu publicul, cu participarea realizatorilor.

La 9 octombrie 1941

Zeci de elevi de la școlile din Șimleu Silvaniei și din județul Sălaj au vizitat memorialul Holocaustului din Sinagogă din Șimleu însoțiți de cadrele didactice. Educația este unul din principalele obiective ale Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord.

La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina. 

Muzeul Holocaustului din Transilvania de Nord – Șimleu Silvaniei organizează în fiecare an evenimente cultural-educative care au ca scop conștientizarea tinerei generații despre impactul pe care l-a avut cea mai mare tragedie a secolului XX, Holocaustul. 

Ziua Holocaustului

Ziua Holocaustului este marcată, în România, în fiecare an, la data de 9 octombrie

și a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, condusă de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel.

La 9 octombrie 1941 a început deportarea a peste 26.000 de evrei din Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Rădăuți, Gura Humorului și din alte localități din vecinătate către Transnistria, după ce, la 14 septembrie 1941, începuse deportarea evreilor din Basarabia și Bucovina.

Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord a început seria activităților educative pentru marcarea acestei zile prin proiecția unui film documentar al cărui subiect este Gesturi de rezistență – rezistența evreiască în timpul Holocaustului. Sute de elevi din localitate și din împrejurimi, însoțiți de cadrele didactice vizitează în aceste zile noua expoziție a memorialului Holocaustului aflată în sinagoga mare din Șimleu Silvaniei. Memoria victimelor Holocaustului poate și trebuie să fie păstrată prin educație.

În acest an, Ziua Holocaustului în România coincide cu sărbătoarea de Yom Kippur sau Ziua Penitenței, atunci când, în Iudaism, fiecare credincios va fi analizat din punct de vedere al comportamentului de-a lungul unui an și va fi înscris sau nu de către Dumnezeu, în Cartea Vieții. Urarea care se face este aceea de Gmar Hatima Tova: să fii înscris mereu în Cartea Vieții.

TRAILER „GESTURI DE REZISTENȚĂ”

FILM DOCUMENTAR DESPRE REZISTENȚA EVREIASCĂ ANTIFASCISTĂ DIN TIMPUL RĂZBOIULUI, ESTE ÎN TURNEU ÎN ROMÂNIA

  • 2 Octombrie la Șimleul Silvaniei Muzeu Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord ora 18:00 Sinagoga Mare (Piața 1 Mai, nr. 1)
Instagram