Şcoala de primăvară

LOCURI ALE MEMORIEI HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA

21-25 mai 2019 

Șimleu-Silvaniei

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” în colaborare cu Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord are plăcerea de a vă invita să participați la Școala de primăvară cu tema “Locuri ale memoriei Holocaustului în România”, care va avea loc la Șimleu-Silvaniei în perioada 21-25 mai 2019.

 Rezumat

 Școala noastră de primăvară propune un curs intensiv de cinci zile în care vor fi analizate procesele de construcție a memoriei publice a Holocaustului în România postcomunistă, mai precis modalităţile prin care memoria Holocaustului a apărut și s-a dezvoltat în discursuri și practici oficiale. Cursurile urmăresc să exploreze nu numai relația dintre memorie și spațiu, concretizată în monumente comemorative și alte simboluri memoriale situate în peisaje urbane și rurale, ci și să dezvăluie moduri de reprezentare a Holocaustului. Scopul este de a scoate la iveală atât practicile oficiale, cât și cele alternative, de portretizare a memoriei publice în spații urbane și rurale. Vor fi prezentate discursuri care au animat construirea unor spații memoriale ale Holocaustului, precum şi raportarea publicului la memoria Holocaustului în România postcomunistă.

 Descriere

Memoria publică este un instrument politic şi etic de reamintire colectivă. Orice proces de construcţie a memoriei implică atât includere, cât și excludere, uneori narațiunile particulare fiind excluse din reprezentarea publică. Prin urmare, un astfel de proces nu este consensual; dimpotrivă, generează dispute și interpretări multiple. Atunci când memoria publică se intersectează cu transformările spațiale ale locurilor, redate inclusiv prin monumente, memoriale, plăci comemorative, instalații artistice sau muzee, vorbim despre „peisaje ale memoriei”. Prin urmare, din punct de vedere al reprezentării fizice, „peisajele memoriei” sunt create de intersecția dintre loc și memorie. Raportându-ne la acest subiect, suntem interesați să dezvăluim forme figurative sau non-figurative ale memoriei Holocaustului, precum și impactul social al acestora în societatea românească. În același timp, prin extinderea interesului nostru pentru locuri ale memoriei Holocaustului din România dincolo de siturile de memorie „oficial” desemnate, vom analiza eforturile diverselor entităţi, ONG-uri (inter)naționale, elite, grupuri sociale sau alți actori individuali, de a dezvălui în spațiul public amintiri ascunse sau obstrucționate. Cu alte cuvinte, încercăm să înțelegem acţiunile acestora de a face ca trecutul să prindă viață în prezent, precum și implicarea lor în (re)producția memoriei sociale a Holocaustului.

Pe de o parte, școala noastră de primăvară intenționează să exploreze modul în care experiențele genocidale la care au fost expuşi evreii din România în perioada de maxim avânt a ideologiei antisemite sunt prezentate în spaţiul public în zilele noastre. Ne interesează în ce măsură memoria Holocaustului este prezentă în muzeele și expozițiile permanente dedicate perioadei celui de-al doilea Război Mondial sau în proiecte de dezvoltare culturală urbană şi rurală ca o modalitate de a facilita cunoaşterea Holocaustului în România. În acest sens, vom explora memoria contemporană a Holocaustului din România ridicând întrebări legate de relațiile de putere, comunicare și audiență, cultură publică și memorie, pe parcursul mai multor prelegeri și vizite de studiu în diferite locuri ale memoriei Holocaustului. Pe de altă parte, trecând dincolo de explorarea situaţiilor în care memoria Holocaustului îşi lasă amprenta asupra peisajelor contemporane din România, școala noastră de primăvară va dezvălui nu numai natura experiențelor urbane şi rurale legate de mecanismele de producere a memoriei și a modului în care publicul interacţionează cu „peisaje memoriale” ale Holocaustului în România, ci și varietatea practicilor prin care este (re)construită memoria publică a Holocaustului.

Programul se adresează studenţilor sau absolvenţilor cu licenţă pentru care Holocaustul prezintă un interes de cercetare. În acest sens, aşteptăm candidaturi din partea studenţilor și masteranzilor din România care doresc să-și extindă perspectiva interdisciplinară asupra acestei tematici. Vor fi acordate 10 burse. Bursele acoperă costurile de cazare (într-un hotel de trei stele), masă și transport cu trenul sau autocarul în baza documentelor justificative. Nu există taxă de participare.

Instituţii organizatoare

Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” & Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord

Coordonator de program

Sonia CATRINA, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”

Comitet de organizare

Ana BĂRBULESCU, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”

Sonia CATRINA, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”

Daniel STEJERAN, Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord

Acknowledgement

Această Şcoală de primăvară este finanţată printr-un grant al Ministerului Cercetării şi Inovaţiei, CNCS – UEFISCDI (PN-III-P1-1.1-TE-2016-0811).

Vezi aici ⇓:

Programul evenimentului

Fie-le memoria binecuvântată.

Yom Hashoá (ebraică: יום השואה, adică Ziua Catastrofei sau Ziua Holocaustului), prescurtare a denumirii Yom Hazikaron laShoá velaGvura יום הזיכרון לשואה ולגבור  – Ziua Amintirii Holocaustului și a Eroismului) este ziua stabilită în Israel pentru memoria victimelor Holocaustului. În fiecare an la data de 27 Nisan (lunile aprilie-mai) întreaga comunitate israeliană, patru generații ale urmașilor celor care au supraviețuit Holocaustului, își plâng sufletele celor uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Milioane de suflete, multe de copii își găsesc în această zi alinarea prin multitudinea de evenimente de comemorare organizate. Este o zi tristă, dar şi plină de speranța că amintirea celor uciși va fi un pilon de unitate pentru cei care construiesc viitorul Israelului, dar și al comunităților din Diaspora.

Cu gândul la milioanele de evrei, frați și surori, mame, tați, copii, adulți, cu toții ființe umane, ne propunem să prezentăm povestea tragică a unei familii din Șimleu Silvaniei:

Fie-le memoria binecuvântată.

Pesach cu bucurii/Happy Pesach

În prag de sărbătoare dorim tututror familiilor, colaboratorilor, prietenilor și apropiaților Pesach cu bucurii, sănătate, împliniri și gânduri numai de bine.
On the occasion of this Jewish High Holiday, we wish all of you, friends, partners, families, a Happy Pesach with joy, health and all the best wishes. 
Daniel Stejeran                                
     -director-                                          
 – Holocaust Museum in Northern Transylvania
 – Tourist Information Office Simleu Silvaniei
– Centrul National de Informare si Promovare  
   Turistica Simleu Silvaniei
Webpages: 
E-mails:         

Tel.mob.: +4 0744 630 536
Tel. fix.: 0371 027 627:
Fax: 0372 892 243

Școala de primăvară

Am suplimentat locurile pentru Școala de primăvară!

Puteți aplica pentru cele 4 locuri disponibile până la data de 22 aprilie 2019. 

Aplică pentru una dintre cele 10 burse oferite în vederea participării la Școala de primăvară, organizată de Institutul „Elie Wiesel” în colaborare cu Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord.

Așteptăm înscrierile la adresa: soniacatrina@gmail.com
Link acces înscrieri: http://www.inshr-ew.ro/call-for-application-scoala-de-primvara-locurile-memoriei-holocaustului/

Ghetoul Cehei – Șimleu Silvaniei – 1944 – 2019

Bine cunoscutul termen al Holocaustului ne face pe noi, ca oameni să ne tulburăm de fiecare dată când auzim acest cuvânt. În urma uciderii a peste 6 milioane de evrei și a altor grupuri sociale considerate „impure”, constatăm că din păcate și la noi în România, numărul victimelor a fost unul extrem de ridicat. În total în cei trei ani cât a durat stăpânirea românească în Transnistria, circa 160.000 de evrei din toată țara, au fost deportați în Transnistria, în asemenea condiții încât peste 25.000 au murit pe drum.

În ceea ce privește situația evreilor din Transilvania, lucrurile au fost mult diferite față de România. În urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Regatul României a fost nevoit să cedeze Ardealul de Nord către Ungaria horthystă. În acest spațiu, peste 130.000 de evrei au fost afectați de primele măsuri antisemite luate de către autoritățile maghiare ocupante ale teritoriului.

În 19 Martie 1944 situația a devenit mai dramatică, teritoriul Transilvanei de Nord fiind ocupat de administrația militară germană. Această schimbare a atras după sine impunerea Soluției Finale pentru toți evreii din teritoriul Ungariei, respectiv Transilvaniei de Nord. Soluția finală presupunea adunarea tuturor evreilor rămași, supravegherea lor în ghetouri și în cele din urmă, transportul lor în lagărele de concentrare și exterminare naziste.

Ghetoizarea evreilor din județul Sălaj s-a făcut sub comanda și supravegherea oficialilor care au participat la conferința de la Satu Mare din 26 aprilie: András Gazda, adjunctul prefectului judeţului; János Sréter, primarul Zalăului; József Udvari, primarul din Șimleu Silvaniei; locotenent-colonel György Mariska, comandantul unității de jandarmi a judeţului; Ferenc Elekes, şeful poliţiei din Zalău; István Pethes, șeful politiei din Șimleu Silvaniei.

Evreii din județul Sălaj au fost transportați și ulterior  concentrați în cărămida Klein din Cehei, într-o zonă mlăștinoasă și noroioasă, la aproximativ 3 km în afara orașului Șimleu Silvaniei. La momentul de vârf, ghetoul adăpostea aproape 8.500 de evrei. Printre aceștia se aflau evrei din comunitățile din districtele Crasna, Cehu Silvaniei, Jibou, Șimleu Silvaniei, Supuru de Jos, Tășnad și Zalău. Ghetoul era păzit de o unitate specială de jandarmi de la Budapesta și era condus de Krasznai Laslo, unul dintre cei mai cruzi comandanți din ghetoul din Ungaria.

Deportările de la Cehei au avut loc între 31 mai și 6 iunie 1944, în trei transporturi. Drept rezultat al torturilor, hranei necorespunzătoare și aprovizionării total inadecvate cu apă a ghetoului, evreii din județul Sălaj au ajuns la Auschwitz într-o stare foarte proastă, ceea ce a făcut ca un procent neobișnuit de mare să fie selectat pentru gazare imediat după sosirea în lagăr.

Articol redactat de Roxana Moldovan

sursa: COMISIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA
RAPORT FINAL; Editura POLIROM; București, 2004, p. 273-274.

Mai jos vă prezentăm câteva fotografi din acele vremuri, alături de fotografii actuale ale locului în care a fost Ghetoul Cehei – Șimleu Silvaniei – Plasa Sălaj în anul 1944.   

Ghetoul Cehei 1944:

Cum arată azi acel loc:

EMAIL
FACEBOOK
FACEBOOK
YOUTUBE
Instagram